Acestea contribuie direct la infiltrarea poluanților în sol și, implicit, în apa din fântâni. Și dacă e să luăm procentual, din aceste 5%, 70 la sută nu corespund concentrațiilor maxime admise, care sunt stabilite de legislația în vigoare”, a explicat Natalia Antoniuc, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1. Dacă e să vorbim de date statistice, în anul 2026, mai puțin de 5% din aceste fântâni au fost supuse unei testări de laborator. Fântânile sunt sursele cele mai vulnerabile la contaminare, afirmă specialista, semnalând, totodată, riscurile concrete la care sunt expuși cetățenii. Practica tradițională de curățare a fântânilor, frecvent întâlnită în mediul rural, nu garantează în niciun caz o apă sigură pentru consum. În primul rând, se efectuează o evaluare preliminară a stării fântânii, apoi se anunță costul estimat al curățării acesteia.
În timp, fântânile acumulează depuneri de nisip, nămol, sedimente și impurități care pot afecta calitatea https://curatarefantani.com/ro-md/ apei. O scoatem înainte de lucru și o punem la loc după. Le curățăm la fel, doar că pereții îi spălăm mai atent, ca să nu scoatem pietrele din zid. Pe fund se strâng gaze care nu se simt.
Uneori ajută adâncirea până la alt strat de apă. Dacă apa vine repede sau rosturile sunt stricate, durează mai mult. La o fântână de 10–12 m cu un metru-doi de apă lucrăm de dimineață până după-amiază. Prețul vi-l spunem la telefon, după ce aflăm cât de adâncă e fântâna, câtă apă stă în ea și în ce stare sunt pereții. O fântână obișnuită de 8–15 metri o terminăm într-o zi.
